LUCIAN GRIGORESCU

LUCIAN GRIGORESCU-
SPIRITUL ARISTOCRAT
AL MEDGIDIEI


,,Lucian Grigorescu este cu totul inepuizabil si , dincolo de calitatea sa de minunat atingator de panze sau hartie , el respira un halou de personalitate extrem de puternica . A fost un miracol al culorii dobrogene ,a stiut sa atinga cu un fel de stare actualitatea ,astfel incat si dupa moarte el continua sa fie prezent
printre noi".Aceste cuvinte apartine pictorului Ion Salisteanu , bun prieten cu artistu medgidian Lucian Grigorescu , rostite cu prilejul ultimului simpozion organizat la Medgidia , in chiar ziua nasterii acestuia , 1 februarie 1996,-cand indiferent de starea timpului si de nevoile noastre , artistu ne strange laolalta
pe toti cei care iubim cultura locului si culoarea Dobrogei.De ani de zile , la Medgidia s-a instituit o sarbatoare aparte , totdeauna la 1 februarie , cand orasul pavoazat poarta numele celui mai mare artist al sau Lucian Grigorescu .Muzeul de arte plastice Ii poarta numele , o scoala Ii poarta numele , o strada , si Casa de cultura a sindicatelor ,si o fundatie care se doreste , impotriva tuturor gesturilor birocratice ale acestor timpuri , un port-drapel al artei dobrogene , numite Lucian Grigorescu.Din albumul realizat de Magda Carneci in editura ,,Meridiane " in anul 1989, se atesta ca Lucian Grigorescu s-a nascut la 1 februarie 1894, la Medgidia , ca cel de-al doilea fiu al familiei Grigorescu .Tatal sau, Teodor Grigorescu Jitianu, inginer agronom de meserie , fiul preotului Grigore Jiteanu din Caracal ,isi facuse studiile de agronomie la Livorno si avea serviciul la Harsova .Mama sa , Corteza Grigorescu , nascuta Radulescu ,era fiica unui judecator din Braila .
Scoala primara o urmeaza la Medgidia , intre anii 1901-1906.Era scoala de baieti ,devenita apoi mixta.Gimnaziul il absolva la Constanta -primele patru clase -si apoi la Braila ,la Gimnaziul particular ,, Principatele Unite" ,stand in casa bunicilor sai.Cu tatal sau a colindat imprejurimile Medgidiei,admirand salbaticia naturii,insotit de o turma de caini, prietenii sai dealul Panairului isi cauta refugiul de singuratate ,se lasa imbatat de culorile pitorescului amestec vestimentar al celor pe care Ii intalnea .Se pare ca i-a placut sa pescuiasca in balta Carasu si ,insotindu-si tatal,a facut primele escapade vanatoresti in zona.
Cutia de culori ,prima pe care si-a cumparat-o probabil de la vreo pravalie din centrul Medgidiei ,i-a dat sens pasiunii sale adevarate. ,, Simteam in mod ferm ca reusisem sa-mi creez un scop al vietii mele".Lucian Grigorescu studiaza inca din primii ani cu Frederic Storck , Dimitrie Paciurea ,Octavian Rogulsky ,l. D. Stefanescu ,G.D.Mirea ,nume rezonante in arta plastica romaneasca ,dascali care-i impun de la inceput un stil si o maniera proprie.Razboiul marcheaza tineretea artistului, fiind incorporat ,devenind elev plutonier dupa ce urmeaza Scoala militara de artilerie.Aici incepe adevarata si lunga prietenie cu Mihai Ralea.
Pe lista eroilor fara nume ai primului razboi mondial se afla si Lucian Grigorescu .
Astfel incat ,in august 1918, tanarul soldat Lucian Grigorescu deschide o prima expozitie personala in sala revistei ,,Omul liber" .Spre sfarsitul anului 1920, Lucian Grigoresc pleaca cu tana sa sotie ,colega de scoala pictorita Otilia Maria Nichiforescu,la studii superioare in Italia . ,,Anii petrecuti in Italia -marturiseste artistu ,au fost ani de munca neimcetata ,dar nu pot spune ca intalnirea mea cu pictura clasica italiana a fost dintre cele mai fericite .Sunt lucruri pe care le poti intelege dintr-o data ,trebuie sa fii pregatit ,sa evoluezi ,sa te cultivi neincetat".Se intoarce in tara pentru scurt timp ,in 1921 ,cand Constantin Ressu infiinta la Bucuresti ,,Sindicatul artelor frumoase".In 1924 , in urma unu concurs organizat de Ministrul artelor , datorita interventiei poetului Ion Minulescu , pe atunci director ap artelor , Lucian Grigoresc obtine un premiu de studii cu care se stabileste la Paris.Aici Ii cunoaste pe Henri Catargi ,Brancusi si Pallady cu care frecventeaza cercurile unor vestiti artisti ai timpului.
Se intoarce in tara inaintea izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial si incepe sa lucreze cu figurare ,mai ales vara in Dobrogea.In 1948 , Lucian Grigorescu functioneaza pentru cateva luni ca director in Ministerul artelor si informatiilor ,este ales membru corespondent al Academiei ,face parte din diverse grupari si comitete .In 1964 primeste titlul de artist al poporului.Moare la Bucuresti , la 28 octombrie 1965, in urma unei boli incurabile.La Medgidia Lucian Grigorescu a creat un pod la fel de trainic ca cel de peste Dunare ,intre civilizatia locului si cea a lumii intregi.